Category Archives: Colindătorul nepoftit

Colindătorul nepoftit

–           Primiți cu colindu’?

–           Sigur că da.

–           Dar cu Plugusorul?

–           Binenteles că și cu plugusorul

–           Atunci vă zic Sorcova, că e mai scurtă

–           Bine, spune-mi ce vrei dumneata, dar grăbește-te se face 12 noaptea.

–           Atunci, dacă vă grăbiți, vin altădată

–           Nu domnule, spune-mi acum, că o dată e anul nou, hai te rog

–           Dar n-am sorcovă?

–           Zi așa fără

–           Păi cum să zic sorcova fără sorcovă?

–           Uite așa dai de două-trei ori din gură, arunci un “la mulți” ani și gata

–           Bine.

–           Ia uite domnule, încă 5 minute și intrăm în noul an. Ia de aici 5 lei și du-te că trebuie să desfac șampania, la revedere.

–           Stai domnule că-mi prinzi sorcova în ușă

–           Ce sorcovă domnule, n-ai zis că n-ai sorcovă?

–           Păi n-am sorcovă dar mi-ai prins mâna în ușă, care sorcovă se facu’. Cum mai merg eu la colindat fără sorcovă?

–           Ține domnule un pahar în mâna aia nesorcovită și hai să toastăm un pahar de șampanie că mă prinde revelionu’ la ușă cu dumneata.

–           Hai că ești culmea tovarășe, păi îmi dai șampanie pe stomacul gol? Să fac ulcer tocmai acu’ de anu nou? Pune și tu o sarma’  la pachet că n-o să stau să mănânc la ușă ca aurolacii?

–           Ia tinere șampanie, ia și sarmaua la pachet, acum du-te că începe programu’ la televizor.

–           E pe antenă?

–           Da e pe antenă, hai la revedere

–           Nu închide, lasă-mă să ciocnesc și eu un pahar cu invitații de la televizor și plec, promit solemn, pe sorcova mea dacă nu mă duc. E și păcat să te uiți la televizor singur, singurel , tocmai în noaptea de revelion.

–           Păi nu sunt singur domnule, sunt cu soția

–           A’ păi dacă e în furou, atunci nu mai întru, sărbători fericite și la mulți ani.

–           Păi vezi, hai acuma du-te și dumneata la tine acasă

–           Stai puțin că eu am zis că nu intru la soția ta, nu că nu intru în casă. Vorba e vorbă, am ciocnit repede un pahar și am plecat, păi se poate, sunt om de cuvânt.

–           Bine, fie, intră 2-3 minute, te uiți un pic la televizor și pleci, eu mă duc să aduc salata de boeuf.

–           Pune și niște vin roșu să stropim salata.

–           Ce faci domnule te-ai și așezat în fotoliu? Ai dat televizorul la maxim? Tu ce te hlizești dragă atâta? Acoperă-te cu ceva că nu ești la solar(către soție)

–           E-n regulă, nu văd nimic cu ochelarii ăștia 3d.

–           Bine dar ai spus că stai doar câteva minute?

–           Câteva minute doar? În noaptea de revelion? Păi ori e revelion ori nu mai e? Hai că ești glumeț, și îmi face bine la sorcovă, ia-uite că s-a mai dezumflat!

–           Uite care e treaba, dacă nu pleci ți-o umflu la loc

–           Așa vorbești cu un colindător autentic, care pleacă în noaptea de revelion, de nebun, cu burta goală, atâtea străzi și cartiere, să colinde din suflet, la niște oameni nepăsători la tradiție, duhnind a țuică adevărată de țară și cu burțile ghiftuite, așa ca dumneata?

–           Domnule, te rog să mă ierți dacă ți-am vorbit nepoliticos, dar să știi că nu sunt obișnuit să primesc colindători în noaptea de revelion.

–           Te iert, dar ai noroc că ouăle din salată au fost proaspete și litru ăla de țuică pe care l-am băut e de prună că altfel, vezi că soția s-a împiedicat de două ori, acuma doarme. Hai la mulți ani!


La Gigel

La râma tăvălită

Illusion's Street

străduţa mea de iluzii

anacronietzsche ~ fara semne ~

haihui printre cioburi de gand

%d blogeri au apreciat asta: